Автореферат и диссертация по ветеринарии (16.00.03) на тему:Биологические свойства гриба Ascosphaera apis и меры борьбы с аскосферозом пчел в Республике Молдова

MINISTERUL AGRICULTURII §1 INDUSTRIEL PRELUCRÄTOARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARÄ DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

Л CZU 619:638.154.4+638.12:591.2

ROMAN ROMAN

PRÓPRIETÄTILE BIOLOGICE A CIUPERCEI Ascosphaera apis $1 MÄSURILE DE COMBATERE A ASCOSFEROZEI LA ALBINE IN REPUBLICA MOLDOVA

16. 00. 03 - microbiologie, virusologie, epizootologie, micologie §i imunologie veterinarä

AUTOREFERAT al tezei de doctor în medicina veterinarä

Chiçinâu - 2000

Teza a fost realizatä la catedra de Epizootologie a Universität i Agrare de Stat din Moldova

Conducätor çtiin|ific:

Ion SCUTARU Doctor habilitât în çtiinje Veterinäre, profesor universitär

Referenfi oficiali:

1. M. Carp-Cárare doctor Tn medicina veterinará, profesor, (Ia§i).

2. V. Grupeo doctor ín medicina veterinará, (Chijináu).

Organizaba de profll:

Institutul Na|ional pentru Zootehnie §i Medicina Veterinará, laboratorul de Cercetári ín Apicultura, (Maximovca).

Sustinerea va avea loe la "/5^ Y// 2000 ora ín cadrul çedinfei Consiliului çtiintiflc specializat DH 16.92. 27 de pe lángá Universitatea Agrarä de Stat din Moldova (2049, or. Chiçinâu, str. Mirceçti, nr. 44).

Teza de doctor poate fi consultatá în biblioteca Universitâ^ii Agrare de Stat din Moldova.

Autoreferatul este expediat pe data de u!Yn Yf 2000.

Secretar çtiintific al Consiliului specializat, Profesor univ. interimar, dr.

Característica generala a lucrârii Actualitatea temei. Apicultura este o ramurà a economiei agricole, care contribuie la dezvoltarea acestea prin polenizarea culturilor çi a florii spontané, çi prin realizarea produselor apicole (miere, cearâ, propolis, lâptiçor de matea) care constituie alimente de înaltà valoarea nutritiva §i produse ce servesc ín tehnica farmacéutica la pregâtirea medicamentelor de înaltà eficacitate.

Albinele prin activitatea lor reprezintá un factor de mare importants în conservarea unui statut ecologic normal.

O barierà în calea dezvoltârii stupáritului contemporan sunt maladiile infectioase çi invazive ale albinelor. In ultimii ani cea mai larga ráspíndire a demonstrat-o micozele albinelor çi mai ales ascosferoza.

Ascosferoza este o maladie infecfioasâ (micozá) a puietului deschis §i câpàcit, provocatâ de ciuperca Ascosphaera apis. Mai des sunt infecíate larvele trîntorilor §i lucrâtoarelor la vîrsta de 3-4 zile, care dupa moarte se transforma în mumii, asemànâtoare ca aspect cu creta sau varul. Acest aspect a fost la baza denumirii maladiei de "puiet vàros".

In ultimii 20-25 ani ascosferoza s-a râspîndit în prisâci la scarà mondialà. Râspîndirea rapidà a acestei maladii, care duce la pierden enorme, dupa párerea savanfilor contemporani, se bazeazá ín primul rind pe men^inerea prisacei ín loe umed, cu baza meliferâ sâracà; aplicarea nereglementatá a antibioticelor ín combaterea bolilor infectioase; transportârile farâ control ale familiilor de albine §i comercializarea matcilor din stupinele infecíate etc.

în lucrârile lui M.Maasen (1913), P.Claussen (1921), A.Maurizio (1934), C.F.Spiltor (1955), N.A.Spesivteva (1964), A.Popa (1964), A.A.Evlahova (1974), V.I.Poltev, E.Y.Neçataeva (1977), A.G.Grigorean (1983), O.F.Grobov, A.M.Smirnov, E.T.Popov (1987), A.K.Kerimbaev, V.M.Merçiev (1988), Y.D.Bobov (1989), A.M.Alekseenko, V.A.Revenok, M.A.Cepurko (1991), M.Gilliam (1990), S.Taber (1992), N.L.Burenin, G.N.Kotova (1994), M.Marin (1987, 1994) A.M.Smirnov, R.T.Clocico (2000) au fost studiate únele íntrebári referitoare la ascosferoza albinelor, mai ales semnele clinice ale maladiei, morfología §i parcial biología agentului patogen, dátele epizootice, másurile sanitaro-veterinare, remedíile §i metodele de combatere.

Problemele activitàÇii vitale ale agentului patogen al ascosferozei, únele proprietàji biologice, particularitàfile procesului de infectare cu ascosferozá au ramas studiate insufícient. In afarà de aceasta

Ascosphaera apis este foarte rezistentâ în mediul exterior çi fata de mul^i dezinfectanti, de aceea sursele existente de tratare çi metodele de combatere sunt insuficient de active.

Tinînd seama de cele expuse mai sus au fost trasate scopul lucrârii çi sarcinile cercetàrilor.

Scopul lucrârii. A studia proprietâtile biologice aie ciupercii Ascosphaera apis çi a selecta cele mai efective mijloace de combatere a ascosferozei albinelor în República Moldova.

Sarcinile cercetàrilor sunt:

> a selecta din conditii naturale cultura ciupercii Ascosphaera apis çi a studia proprietâtile cultural-morfologice;

> a studia particularitâtile biologice a ascosferozei la albine §i a dinamicii dezvoltârii maladiei on conditiile climatice aie Republic ii Moldova;

> a efectúa cercetâri çtiin$ifice asupra depistârii preparatului curativ efectiv împotriva ascosferozei çi a elabora procedee de aplicare a lui;

> a dépista substantâ pentru dezinfectarea stupilor çi inventarului apicol împotriva ascosferozei albinelor.

Inovatia çtiintificâ a lucrârii. Pentru prima data, în conditiile Republicii Moldova a fost izolatâ tulpina ciupercii identifïcatâ ca Ascosphaera apis. Tulpina izolatâ de noi este primita în Colectia Nationalà de Microorganisme a Institutului de Microbiologie al Academiei de Çtiin^e a Republicii Moldova çi înregistratâ dupa numârul CNM - AA 01. Au fost studiate particularitâtile de creçtere a ciupercii pe diferite medii nutritive, influentei temperaturii asupra modului de creçtere a ciupercii, dependentei cre§terii de pH-ul mediului, viabili-tatea, unele particularitàji biologice aie infectiei ascosferotice, eficacita-tea aplicârii preparatului fungicid romano 1* la combaterea ascosferozei, acfiunea acestui préparai asupra albinelor çi animalelor eu singe cald. A fost elaboratâ metoda de determinare a cantitâtilor reziduale aie preparatului romanol în mierea familiilor traíate. La fel a fost studiatà eficacitatea preparatului percarb la dezinfectarea stupilor §i inventarului apicol contra acestei maladii.

Valoarea teoreticà çi practica a lucrârii. Au fost cercetate particularitâtile de creçtere a ciupercii pe diferite medii nutritive, influentei temperaturii asupra modului de creçtere a ciupercii, dependentei creçterii de pH-ul mediului, viabilitatea agentului patogen,

" aceastà denumire se foloseçte pentru lucrarea datà çi nu este marcâ comerciáis.

2

únele particularitáti biologice ale infectiei ascosferotice in Moldova. A fost gásitá o substanjá chimicá 4,6,7-triclorbenzoxazol-2-onei, numitá romanol, care posedá capacita^ fungicide fa{á de Ascosphaera apis §i a fost elaboratá metoda de aplicare a ei tu apicultura. A fost elaboratá metoda de depistare a preparatului romanol in miere, la familiile traíate, §i schema dezinfectárii stupilor §i inventarului apicol cu preparatul percarb in ascosferozá. Au fost elabórate recomandárile de profilaxie §i combatere a bolilor micotice la albini in República Moldova, aprobate de catre Directa Generala Medicina Veterinará cu Inspectoratul Veterinar de Stat.

Postúlatele de baza ale tezei expuse pentru sustinere:

> izolarea agentului patogen al ascosferozei albinelor §i studierea proprietáfilor lui biologice;

> particularitáfile crecer i i ciupercii Ascosphaera apis pe diferite medii nutritive;

> influente pH-lui mediului asupra cre§terii ciupercii Ascosphaera apis;

> particularitátile biologice ale infectiei ascosferotice in República Moldova;

> studierea preparatului romanol la ascosferoza albinelor;

> metoda de determinare ale cantitátilor reziduale ale preparatului romanol in miere;

> dátele despre aplicarea preparatului percarb in apicultura.

Aprobarea lucrar». Rezultatele de baza ale lucrárii au fost

prezentate la:

§edintele Consiliului facultáfii de Medicina Veterinará a UASM (1997, 1998, 1999, 2000); Sesiunea §tiintificá anualá de medicina veterinará la Universitatea Agronomicá §i de Mediciná Veterinará, Ia§i (1997); Simpozionul §tiintific Jubiliar 65 ani ai Universitafii Agrará de Stat din Moldova, Chi§ináu (1998); Congresul V al Fiziologilor din Moldova, Chijináu (1999); Conferinfa §tiintificá Jubiliará "25 ani de ínvátámánt superior medical veterinar ín Moldova", Chi§ináu (1999); Conferinta IV a Zoologilor din Moldova, Chi§ináu (2000); Conferinta §tiin|ifíco-practice "Tehnologii avansate in pragul secolului XXI", Chi§ináu (2000); Expozi{ia Internafionalá Specializatá "Info-Invent 2000" - decoratá cu diploma de gradul I, Chi§ináu (2000).

Publicafii. In baza materialelor disertafiei au fost publícate7 lucrári, din care 4 de sine státátor.

Structura disertatiei. Teza este expusä pe 113 pagini, însumând unnätoarele capitole: introducere, analiza bibliográfica, materialele çi metodele de investigaba, rezultatele cercetärilor çi analiza lor, concluzii çi propuneri practice. Bibliografía include 198 surse çtiin^ifice. în lucrare sunt prezentate 21 tabele çi 23 figuri.

Cuvintele-cheie: Ascosphaera apis, ascosferoza albinelor, dezin-fectarea obiectelor apicole, tratarea ascosferozei albinelor, 4,6,7-triclor-benzoxazol-2-onei, romanol.

Capitolul I. REVISTA LITERATURII

In acest compartiment se face referinta la 198 izvoare bibliografíce dedicate biologiei ciupercii Ascosphaera apis, epizootologiei, tratamen-tului §i combaterii ascosferozei la albine. Sunt reflectate aspecte de râspândire a bolii, cât çi caracterele morfo-culturale ale ciupercii. Se analizeazä multilateral etiología, cäile de transmisie, sensibilitatea albinelor çi clínica maladiei ín cadrul arealului european. O atente deosebitä se acordä lucrärilor care elucideazâ remediile §i metodele de combatere a maladiei. în fine se analizeazä mijloacele de dezinfectare a obiectelor apicole §i profilaxia ascosferozei la albine.

Capitolul II. MATERIALE ÇI METODE DE CERCETARE

Teza de doctorat a fost efectuatä în anii 1997-2000 Ia catedra de Epizootologie a facultätii de Medicina Veterinarä a Universitätii Agrare de Stat din Moldova, în Institutul de Cercetare §i Dezvoltare pentru Apicultura din România, în Institutul de Chimie a A.Ç.R.M., în Institutului de Microbiologie a A.Ç.R.M., în Institutul de Zoologie a A.Ç.R.M.. Partea experimentalä sa facut la prisaca experimental a Institutului de Zoologie al A.Ç.R.M., la prisäcile gospodäriilor agricole "Gangura", "Rezeni", "Câinari" çi la prisäcile particulare din regiunile centrale aie Moldovei.

Pentru solu^ionarea problemelor puse ne-am condus de:

> Cerintele metodologice de bazâ privind efectuarea experienfelor în domeniul apiculturii (1971);

> Metódica dezinfectärii çi igienei în apicultura (1971);

> Recomandàrile metodologice privind studierea çi elaborarea procedeelor de profilaxie çi combatere a ascosferozei la albine (1987);

> Recomandàrile metodologice privind cercetarea actiunii toxice a pesticidelor çi biopreparatelor asupra albinelor (1989);

> Recomandàrile privind aplicarea în procesul de productie a realizârilor çtiinÇifice §i practice (1989).

Aprecierea complexa a preparatelor cercetate a fost efectuatà în conformitate eu cerin^ele Consiliului Farmacologic al Departamentului de Medicina Yeterinarâ din República Moldova.

De la prisàcile eu ascosferozâ au fost luate probe de faguri eu puiet (20-30 larve) la diferite stadii de afectare (vii, moarte, calcifícate) cu dimensiunile de 10x15 cm. Pentru separarea agentului patogen din larvele çi pupele moarte de pe suprafata larvelor a fost raclate probe de miceliul. Aceste probe au fost aranjate pe lame de stielà çi s-a adàugat cîte o picàturà de solutie apoasà de glicerinà (50%) sau o picâturâ de lactofenol. Cercetàrile au fost efectúate cu ajutorul microscopului la màrirea mica ( x70 ). Diagnosticul prealabil al ascosferozei a fost stabilit prin identificarea în materialul patologic a elementelor morfologice caracteristice ciupercii.

Cultivarea agentului patogen al ascosferozei albinelor în conditii de laborator a fost efectuatà pe agarul eu cartof, dextrozà çi 0,4% de extract din drojdie; pe agar eu malt; mediu Sabouraud; mediu Ceapek.

In acelaçi timp, cultura purâ de ciupercà a fost diferentiatâ de agentii patogeni ai aspergilozei çi melanozei albinilor, cît çi de ciupercà Ascosphaera alvei, care afecteazâ pastura, dar nu atacà puietul de albine.

Determinarea activitâtii specifice a preparatelor contra ciupercii Ascosphaera apis, în conditiile de laborator, a fost efectuatà dupa metoda antibiogramelor (metoda discurilor). De asemenea s-a determinat toxicitatea preparatelor în experiment biologie pe albini în cuçti entomologice.

Prepáratele mai pufin toxice pentru albine çi cu o actiune pronunÇatà fungicida s-au experimentat la familiile infecíate de ascosferozâ în loturi omogene. Dupà prelucrarea familiilor cu prepáratele cercetate s-a Iuat în consideratie starea puietului çi a albinelor mature. O atente deosebità sa acordat controlului clinic al larvelor de albine çi trîntori, {inînd cont de vîrsta, forma, consistenta çi culoarea lor. Pentru facilitarea numâràrii larvelor în faguri çi a puietului càpâcit s-a folosit rama-marcher eu dimensiunile pâtratelor 5x5 cm, care confin cîte 100 de celule. Gradul de infectare al puietului (slab, mediu, puternic) s-a determinat dupa cantitatea larvelor moarte în celule çi cele aruncate pe fundul stupului. Puterea familiilor s-a determinat dupà numàrul de faguri ocupa|i de albine. Cantitatea mierii s-a calculai în timpul sezonului apicol activ.

în acelaçi timp s-au întocmit regimurile de prelucrare: dozele optimale de préparai la o curà, la o singurâ prelucrare, numàrul prelucràrilor, intervalul de timp dintre ele, durata unei cure, s-au determinat cele mai optimale condifii de prelucrare: anotimpul, orele zilei §i alji factori.

Cantitâtile reziduale aie triclorbenzoxazolonului în miere la familiile traíate cu preparatul romanol, s-au determinat prin metoda cromaiografle în lichid, elaboratâ de noi.

Prelucrarea stalisticà a datelor câpâtate s-a efectuat dupa meiodele cunoscuie (Sadovschi, 1981; programa "Biostat").

Capitolul III. SEPARAREA CULTURII CIUPERCII

Ascosphaera apis §1 STUDIEREA PROPRIITÁTILOR CULTURAL-MORFOLOGICE

3.1. Izolarea agentului patogen din larvele infecíate

Penlru izolarea culturii pure a ciupercii materialul patologic s-a însàmântat în plâci Pétri pe mediile de cultura menciónate. Au fost evidentiate 3 tipuri de culturi. Primul a prezentat un amestec de miceliu femenin §i masculin care au sporulaî în íoate subculturile. Alte douá tipuri au prezentat miceliu unisexuat, care nu sporuleazà. In culturile de sex-opus, în placa Pétri sporulatia s-a dezvoltat în regiunea contactului marginilor coloniilor, hotarul dintre colonii avînd aspectul unei panglici negre, formate din aglomeratia ascelor întunecate.

Tulpina ciupercii evidentiate pe parcursul cercetârilor a fost identificatà ca Ascosphaera apis (Maassen ex Claussen) Olive ex Spiltor, §i este depozitatà în Colectia Nationalà de Microorganisme a Republicii Moldova, çi înregistratà sub numârul CNM-AA 01. Tulpina ciupercii a fost evidentiatà împreunâ eu d-r ç. biologice S. Bur^ev cercetâtor çtiintific coordonator al Institutului dè Microbiologie a AÇRM.

3.2. Particularitâtile dezvoltàrii ciupercii pe mediile nutritive

deferite

Pentru expedente a fost utilizatâ cultura purâ a ciupercii, separata din larvele moarte. însàmmtàrile au fost efectúate pe urmâtoarele medii nutritive: agar eu cartof, dextrozâ eu 0,4% extract din drojdie (ACD); agar cu malj; mediu Sabouraud; mediu Ceapek. Cultivarea ciupercii a

fost efectuata ín termostat la temperatura de 30°C, cre§terea a fost urmáritá timp de 14 zile.

Pentru cercetarea particularitá(:ilor dezvoltarii ciupercii pe mediile sus numite au fost efectúate ínsámíntárile pe suprafafa agarului ín centrul placilor Petri ín forma unui punct cu ajutorul ansei microbiologice. Au fost efectúate cercetárile tulpinilor ciupercii ín vírstá de 3, 5, 7 §i 10 zile. ín acela§i timp a fost másuratá crejterea tulpinilor (dupa márimea diametrului) §i cercetate particularitátile cultural-morfologice ale ciupercii.

Au fost ob^inute dátele urmátoare: pe agarul cu cartof, dextroza cu 0,4% extractul din drojdie ín timp de 3 zile s-au dezvoltat colonii de culoare alba cu aspect de vata, diametrul Ior era de 35,0±1,2 mm. A cincea zi a fost evidentiatá faza ¡nitialá a formárii ascelor, diametrul coloniilor fiind de 70,5±2,6 mm. Dupa 7 zile de dezvoltare s-a format sporii, aglomerati ín ascosfere incluse ín asee, diametrul coloniilor ajungind la 84,3+3,5 mm. Dupa 10 zile diametrul coloniilor de ciupercá era de 90 mm, a apárut colorada bruna din cauza dezvoltarii ín masa a ascelor íntunecate. Peste 14 zile coloraba a devenit bruná-neagrá. In címpul microscopic se observa dezvoltarea intensiva a hifelor vegetative, care acopera cu miceliu stratul sporifer.

Pe agarul cu malt peste 3 zile s-a inregistrat miceliul alb puhav cu diametrul coloniilor de 22,0±1,5 mm. In a cincea zi au fost gásite asee sematurate fará spori. Diametrul coloniilor atinge in medie - 62,5+2,2 mm. Dupa 7 zile - culoarea coloniei era cenu§ie, diametrul - 74,6+1,7 mm §i s-au observau asee mature cu ascosfere cu spori. Dupa 10 zile, ín címpul microscopic au fost evidencíate o muidme de asee crápate cu ascosfere expulzate, diametrul coloniilor a fost in medie de 90 mm, avind-o culoare cenu§ie spre brun. Peste 14 zile dezvoltarea ascelor era abundentá, fiind cauza culorii negre a coloniilor.

Pe mediul Sabouraud, peste 3 zile, se ínregistrau coloníile albe-cenu§ii cu diametrul de 18,5±0,9 mm. A cincea zi diametrul coloniilor a fost 50,0±2,4 mm, ascele lipseau. Dupa 7 zile culoarea miceliului era bruná-cenu§ie, ascele erau imature, diametrul coloniilor de 64,0+3,2 mm. Peste 10 zile, diametrul coloniilor a fost de 88,5±2,0 mm §i au apárut ascile cu ascosferi. Peste 14 zile a fost evidentiatá maturarea ascilor, care a fost cauza culorii cenu§ii-negre a culturilor.

Pe mediul Ceapek cre§terea ciupercii s-a manifestat dupa 8-10 zile ín forma de strat sutyire de culoare cenu§ie, diametrul coloniilor a fost de 30,0±1,5 mm.

Din dátele sus numite, putem trage concluzia, cá mediul optimal pentru dezvoltarea ciupercii este agarul cu cartof, dextrozá cu 0,4% extract din drojdie. Pentru cercetarea sporulatiei este rational de a folosi agarul cu malt sau mediul Sabouraud. Mediul Ceapek recomandat ín literatura de specialitate, dupa dátele noastre, de asemenea este potrivit pentru cercetarea ciupercii A. apis.

Intrucít noi am recomandat agarul cu malt pentru cercetarea sporulatiei ciupercii, au fost efectúate másurátorile elementelor morfologice ale ciupercii, pe acest mediu, cu scopul comparárii acestora cu cele mentionate ín diferite determinatoare. In aceste determinatoare au fost propuse alte medii nutritive: mediul Ceapek cu adaosul extractului din drojdie de 5%, mediul Skow cu peptoná §i polen, agarul din malt de 2%, mediul Sabouraud, agarui cu cartof §i glucozá.

Drept rezultat, s-a constatat cá dátele parametrilor elementelor morfologice ale ciupercii obtinute, in mare másurá, corespund cu cele mentionate in literatura - grosimea hifelor ín limítele de 5,0-11,5 mkm, diametrul ascelor 32-99 mkm (ín medie 65,8 mkm), diametrul sporilor este de 1,0-2,0 sau de 2,0-3,5 mkm (Evlahov, 1974; Covali, 1974; Grobov, Lihotin, 1989; Takatori, Tanaka, 1982).

3.3. Influenta valorii pH-ului mediului asupra caracterului

crejterii ciupercii

ín literatura rar se íntilnesc date despre influenza valorii pH-lui a mediului nutritiv asupra dezvoltárii sporilor ciupercii A.apis. Din aceastá cauzá noi am hotarít sá cercetám crejterea ciupercii la diferite valori ale pH-ului mediului (5,0; 5,5; 6,5; 7,5). Au fost efectúate 25 expedente in trei repetári. In tóate cazurile temperatura cultivárii ciupercii a fost de +30°C (optimalá pentru cre§terea A.apis). Mediul de cultivare a ciupercii a fost agarul cu malt.

S-a constatat, cá ín cazul pH-ului mediului egal cu 5,0 cre§terea miceliului ciupercii a apárut peste 10 zile. La pH 5,5 apar miceliul §i ascile peste 7-10 zile. La pH-ul 6,5 peste 5 zile apare miceliul ciupercii, iar peste 7-10 zile se inregistrau ascile cu ascosfere. La pH-ul 7,5 peste 3 zile a apárut miceliul ciupercii, peste 5 zile - asee, la a 7-10 zi in cimpul vederii microscopului se inregistrau ascile cu ascosfere §i spori.

Luínd ín considerarte cele spuse mai sus, putem face concluzie cá valoarea pH-lui optimalá pentru cultivarea ciupercii A.apis pe agarul cu malt se aflá ín limítele de 7,0-7,5 la temperatura de +30°C.

Capitolul IV. DINAMICA DEZVOLTÀRIIINFECTIEI ASCOSFEROTICE ÎN FAMILIILE DE ALBINE

Cu scopul cercetàrii unor particularitâti aie ascosferozei çi a dinamicii dezvoltàrii ei în conditiile climatice aie Moldovei au fost efectúate experiente pe parcursul a doi ani în prisâcile cu ascosferozâ. în aceastâ perioadâ, în timpul de primâvarâ çi varà, lunar, a fost récoltât materialul patologic (larve bolnave çi moarte, faguri infectati) pentru cercetàrile micologice çi biologice. A fost determinat gradul afectàrii cu ascosferozâ a puietului albinelor. De asemenea sa cercetat dinamica infec{iei cu ascosferozâ. Dátele obtinute sunt prezentate în fíg. 1.

Fig. 1. Dinamica dezvoltàrii infectiei de ascosferozâ

Dupa analiza graficelor putem trage concluzia, câ gradul dezvoltàrii ascosferozei este strîns légat de anotimp. La rasa carpaticâ de albine çi hibrizii în conditiile Republicii Moldova, în cursul anilor 1998-1999 infecta cu Ascosphaera apis a progresat deosebit de repede în lunile aprilie, mai, iunie çi mai încet - în lunile martie, iulie çi august. In anul 1998 gradul afectàrii cu ascosferozâ la puietul albinelor a constituit în luna martie - 2%, în aprilie - 7%, în mai - 12%, în iunie - 18% çi 9% - în iulie. Gradul afectàrii cu ascosferozâ a ajuns la maximum în luna iunie. In cursul anului 1999 gradul afectàrii s-a mârit cu mult çi a ajuns în luna martie la valoarea de 4%, în aprilie - 13%, în mai - 25%. Valoarea maxi-malâ, în iunie - 17%, iar în luna iulie - 7% çi în august nu s-a manifestât.

Din dátele otyinute de noi reiese, câ în zona Moldovei ascosferoza se manifestà mai aies în lunile aprilie, mai çi iunie.

Capitolul Y. CERCETAREA UNOR SUBSTANTE CU

EFECT ANTIMICOTIC ASUPRA Ascosphaera apis ÎN VEDEREA APLICÂRII LOR ÎN COMBATEREA ASCOSFEROZEI

5.1. Studierea activitàtii speciflce a preparatului romanol în

conditii de laborator

Cercetàrile unui çir de substante chimice efectúate de noi împreunà eu cercetàtorul çtiin|ific principal, d-r ç. chimice F.Macaev çi cercetàtorul çtiintifîc superior, d-r chimice Gh. Rusu din laboratorul de Sintezà Organicà al Institutului de Chimie al A.Ç.R.M. ne-au demonstrat o eficien{â fungicidà înaltà împotriva agentului patogen al ascosferozei a 4,6,7-triclorbenzoxazol-2-onei (TCBZ).

Trichlorbenzoxazolonul reprezintà substanta activa a romanolului, preparat experimental în tratarea ascosferozei albinelor.

Forma de administrare a romanolului este un lichid limpede de culoare uçor gàlbuie, farâ miros, contine 1,25% de TCBZ, se dizolvà uçor în apà.

Determinarea activitàtii fungistatice a preparatului romanol s-a efectuat în conditii de laborator dupà metoda antibiogramelor (metoda discurilor çi gadàurilor). Au fost utilízate solutii apoase aie preparatului cercetat în concentratii de 0,01; 0,005; 0,001.

Inregistràrile mârimii diametrului tulpinilor ciupercii în experientà, comparativ cu cea din varianta martor, sa facut la intervale de 3, 5, 7 çi 10 zile. Experientele s-au efectuat în trei repetâri (tab. 1).

Tabelul 1.

Activitatea fungistaticà a preparatului romanol fatà de agentul patogen al ascosferozei albinelor

Concentraba preparatului (%) Diametrul coloniilor de A. apis (mm) M ± m

3 zile 5 zile 7 zile 10 zile

0,01 6±0,5 12±1,1 20+0,7 29±1,2

0,005 11+1,2 25±0,9 43±1,3 77±0,8

0,001 16±1,0 32+1,2 57±0,8 89±0,5

Martor 20+0,7 40±1,4 65±1,0 90±0,1

Cea mai mare activitate fungistaticà s-a observât la concentraba 0,01%, peste 10 zile diametrul coloniilor ciupercii constituía 29+1,2 mm

(ín varianta martor ea a fost egalá cu 90±0,1 mm). La concentraba mai mici (0,005 §i 0,001%) activitatea fungistaticá a preparatului a fost mult mai joasá. Diametrul coloniilor ciupercii peste 10 zile ín aceste variante constituía ín mod corespunzátor 77+0,8 ?i 89+0,5 mm.

Metoda gadáurílor nu a dat rezultate, pentru cá substanfa activa s-a difuzat ín profunzimea mediului unde nu se dezvoltá Ascosphaera apis.

Dupa aceea a fost studiatá activitatea fungistaticá, ín conditii de laborator, in pláci Petri a romanolului ín compararte cu prepáratele cunoscute - ascomizol (difenil-2-clorfenil-l-imidazol) §i PAGP (grupa conaroli). Solufiile preparatelor s-au pregátit dupa índrumarul de aplicare a acestor médicamente.

In vederea comparárii efectelor au fost efectúate 15 expedente cu martorii corespunzátori. Metoda discurilor de hírtie aplicatá ín experien{ele arátate in tabelul 2.

Tabelul 2.

Activitatea fungistatics a preparatelor fatá de ciuperca A.apis

Preparat Concentraba (%) Diametrul coloniilor (mm) M ± m

3 zile 5 zile 7 zile 10 zile

Ascomizol 0,05 5 ±1,5 8 ±2,0 14 ± 1,4 21 ±2,6

Romanol 0,01 7+1,8 12 + 0,9 20 ±2,2 29 ± 3,0

PAGP 0,025 14+2,0 16+1,6 41 ±2,5 53 ± 3,4

Martor (apá) - 25 +2,2 58+1,7 73 ±0,9 90 ±0,1

Dátele cítate ne demonstreazá cá preparatul romano 1 posedá o activitate fingistaticá ínaltá fa{á de A.apis. Peste 10 zile diametrul coloniilor constituía 29+3,0 mm (in varianta martor - 90+0,1 mm). Eficaci-tatea preparatului a fost de 68%; In varianta cu ascomizol peste 10 zile diametrul coloniilor ciupercii constituía 21±2,6 mm, in comparare cu martor eficacitatea a fost de 77%. ín varianta cu PAGP peste 10 zile diametrul coloniilor atingea 53±3,4 mm. Eficacitatea preparatului in comparare cu martor a fost de 59%.

5.2. Studierea toxicitáfii pentru albine a preparatului romanol

Studierea toxicitáfii a preparatului s-a efectuat impreuna cu cercetátorul §tiin|ific coordonator, d-r biologice V.Derjanschii, prin douá metode: prin ingestie §i prin contact. In experience au fost utilízate albine de la prisaca experimentalá a Institutului de Zoologie al A.§.R.M.

Prin analiza regresionalâ lineará au fost calcúlate concentrable de toxicitate medie pentru albine aie preparatului romanol (tab. 3).

Tabelul 3.

Toxicitatea pentru albine a preparatului romanol (mkg/albinà)

Metoda de aplicare DL 16 DL 50 DL 84

Prin aspersie 59,3 ± 1,1 107,4 ±2,2 125,6 ± 3,5

Prin ingestie 1,7 ±1,0 7,5 ± 1,8 32,8 ±2,6

Datele ne demonstreazà cà DL 50 a fost obfinutà la administrarea prin aspersie a preparatului eu concentrera de 107,4 ± 2,2 mkg/albinà. Aceasta ne mârturiseçte câ romanolul in cazul dat practic este pufin toxic. Iar la administrarea eu sirop de zahâr DL 50 este egalà 7,5 ± 1,8 mkg/albinâ.

Açadar, càlàuzindu-ne de metodica clasificârii preparatelor dupa gradul de toxicitate §i pericolul lor "Recomandâri metodice eu privire la studierea acÇiunii toxice aie pesticidelor §i preparatelor biologice pentru albine" (1989), la fel dupa criteriu E.Anderson §i E.Atkins (1968), preparatul romanol este considérât ca substanjâ puçin toxicâ pentru albine.

5.3. Studierea toxicitâfii a preparatului romanol pentru

animalele eu sînge cald

în baza datelor càpâtate s-a constatât:

1) preparatul romanol conform clasificârii (GOST 12.1.007-76) este o substanjà modérât toxicâ. La administrarea peroralâ masculilor çobolanilor DL 50 = 1100,0 mg/kg, iar la masculii çoarecilor DL 50 = 240 mg/kg. Imaginea clinicâ a intoxicafiei la nivelul dozelor letale mârtoriseçte despre afectarea sistemului nervos central;

2) studierea ac|iunei dermato-resorbtive a romanolului în experientele eu afundarea cozilor çoarecilor în emulsia apoasâ a preparatului ne-a demonstrat lipsa semnelor de iritare a pielii animalilor §i oricare semne de intoxicare;

3) dupà introducerea romanolului în cavitatea conjuctivalâ a ochilor iepurilor de casa s-a produs înroçirea conjuctivei §i epiforà în primele zile de contact eu preparatul. Restabilirea stàrii normale s-a observât la a patra zi.

Açadar, romanolul în vederea ac{iunii dozelor, care de cîteva ori depâçeau nivelul lui aplicativ, ne-au demonstrat câ el este modérât toxic

dupa introducerea cu sonda în stomac, depunerea repetatá pe piele §i la acfiunea asupra mucoasei ochilor.

5.4. Cercetñrile preparatului romanol la prisaca

Studierea romanolului ín conditii semiindustriale s-a efectuat la prisaca experimentalá a Institutului de Zoologie al A.Ç.R.M. çi prisaca gospodâriei agricole "Gangura".

Au fost formate 4 grupe de câte 4 familii de albini infecíate de ascosferozâ (3 experimenlale §i 1 martor), fîecare eu puterea de 5-6 rame ocupaie de albine.

Pentru elaborarea procedeului de aplicare a preparatului familiile bolnave de ascosferozâ au fost prelucrate prin doua metode:

1. Hrânirea eu sirop de zahâr împreunâ eu romanol. Siropul curativ se pregàiea din 2 ml de préparai cu concentraba 1,25% la 300 ml de sirop pentru o familie de albine. Siropul curativ s-a administrai în hrànitoare.

2. Stropirea fagurilor eu ajutorul pulverizatorului de tip "Rosinka" eu solufie apoasâ a preparatului pregâtità din 2 ml de romanol eu concentraba 1,25% la 150 ml de apâ caldà fïartâ, pentru o familie de albine.

Fagurii s-au stropit cu o cantitate de 10-12 ml pe 1 ramà acoperità complet eu albine. Restul solu|iei s-au utilizat la stropirea suprafefei interne aie peretilor stupului, diafragmelor §i scîndurelelor de podiçor.

Prelucràrile curative s-au efectuat de doua ori la intervalul de 6 zile. S-au studiat diferite concentrât» aie romanolului. In flecare serie de experiente au fost implícate cîte 4 grupe de familii.

Din dátele experientei reiese câ mai eficace este aplicarea romanolului în concentrare 0,01% prin metoda stropirii fagurilor. Eficacitatea prelucrârilor în aceastà variantâ a constituit 80%. Dupa dátele investigatiilor clinice, micologice §i microscopice din 10 familii alese 8 s-au însànàtoçit. Administrarea preparatului în concentrât» mai mici §i prin hrânirea eu siropul de zahâr (1:1) este mai pufin efectiva, dar o recomandâm împreunâ cu aspersie în cazuri mai grave de boalâ.

S-a efectuat evaluarea comparativa a eficacitâtii terapeutice a preparatelor la ascosferoza albinelor. Experientele s-au petrecut în perioada dezvoltârii maxime a invaziei ascosferotice. In experienfe au fost implícate 15 familii de albine infecíate de ascosferozâ divizate în 3 grupe cîte 5 unitafi în flecare. Stupii s-au selectat luînd în considerare gradul de infectare cu ascosferozâ $i puterea familiei.

Preparatul PAGP s-a administrât în conformitate eu regulamentul de aplicare la ascosferozà çi maladiile de locâ la albine.

Preparatul romanol a fost aplicat prin metoda stropirii expusâ mai sus. In cadrul experien^ei zilnic s-au luat probe de larve pentru analizele micologice. Eficacitatea tratamentelor curative s-a considérât dupâ gradul infectarii puietului pînâ çi dupâ efectuarea experien(ei (tab. 4).

Tabelul 4.

Eficacitatea preparatului romanol la tratarea ascosferozei albinelor

Varianta Infectarea puietului eu ascosferozà (%) Eficacitatea tratamentului (%)

Pînà la experienÇà Dupâ experienjà

Martor (apà) 18,0 ±2 28,0 ±4 -

Solufie apoasà de romanol 24,0 ± 3 4,5+2 81,3

SoluÇie apoasà de PAGP 20,0 ±4 7,0 + 3 65,0

Eficacitatea prelucrârilor eu aplicarea romanolului a constituit 81,3%, iar în varianta eu PAGP - 65,0%. Cercetàrile efectúate ne-au demonstrat o eficacitate antiascosferoticâ destul de înaltâ a preparatului romanol în perioada de primâvarà-varâ.

Tabelul 5.

Starea familiilor de albine pînâ çi dupâ efectuarea investiga{iilor la prisacà

(n = 15 familii)

Varianta Finà la experience Dupâ expedente

Puterca familiilor (rame) Puiet câpâcit (mii cel.) Mierea (kg) Puterea familiilor (rame) Puiet câpâcit (mii cel.) Mierea (kg)

Martor (apà) 3,5±0,5 9,2+0,4 4,6±0,2 2,0±0,5 6,9+0,8 2,9±0,3

Solute apoasà de romanol 3,0±1,0 8,1+0,6 4,7±0,5 3,5±1,0 10,0+0,5 5,4±0,4

SoIuÇie apoasà de PAGP 3,5+0,5 8,9±0,2 5,010,3 3,0±0,5 9,7±0,4 5,5±0,6

Rezultatele câpâtate în timpul cercetàrilor (tab. 5) ne-au demonstrat, câ starea familiilor bolnave s-a îmbunàtâtit dupâ aplicarea preparatelor curative în comparatie eu varianta martor. Dupâ aplicarea preparatului

romanol puterea familiilor de albine s-a màrit eu 17%, la fel s-a majorat cantitatea puietului câpâcit eu 13%, iar în varianta PAGP - eu 8%. Cantitatea mierii în familiile de albine la fel s-a màrit dupa aplicarea preparatului romanol cu 15% çi PAGP-lui - cu 11%.

Luînd în considerare investigarle de la prisacâ, în perioada primâvarà-varà, cînd ascosferoza a fost în stare de dezvoltare maxima, preparatul romanol a demonstrat efïcacitate înaltà de 81,3%. Dupâ eficacitatea sa preparatul romanol nu depàçeçte pe preparatul PAGP.

La finala experienjelor au fost formate douà grupe: experimental (60 familii de albine) çi martor (10 familii). Pînâ la experience s-a determinat puterea familiilor (s-au luat în consideratie ramele complet ocúpate de albine), cantitatea puietului çi gradul de contaminare a larvelor (slab, modérât, puternic). Numàrarea larvelor moarte în faguri çi cantitatea puietului càpàcit s-a determinat eu ajutorul ramei-plasâ. Rezultatele eficacitàfii terapeutice çi influen|ei preparatelor asupra stârii fïziologice aie familiilor de albine au fost determinate dupâ caracterele clinice, puterea familiei, gradul de infectare al puietului (tab. 6).

Tabelul 6.

Rezultatele cercetârii eficacitâtii preparatului romanol çi PAGP-lui

Varianta Numàrul de familii în exp. Infectarea puietului cu ascosferoza (%) Eficacitatea prelucrárii (%)

Pînâ la exper. Dupâ experientá

Romanol 30 20,0 ± 3,0 4,0 ± 1,0 80,0

PAGP 30 18,0 ± 1,0 7,0 ±2,0 61,1

Martor (apà) 10 20,0 ±2,0 21,0 ±3,0 -

ín baza datelor cápátate s-a constatat, cá aplicarea curativa a preparatelor numite mai sus este eficientá §i a fost mai mare in varianta cu romanol (80,0%), decit al PAGP-lui (61,1%).

Ambele prepárate nu au actionat negativ asupra albinelor §i puietului.

5.5. Elaborarea metodei de depistare a TCBZ-ului ín miere

Substanja activa a preparatului romanol este 4,6,7-triclorbenzoxazol-2-onei, de aceea ímpreuná cu cercetátorul §tiinj;ific principal, d-r §. chimice F.Macaev a fost elaborata metoda de determinare a cantitafii reziduale de TCBZ ín miere, prin utilizarea lichid-cromatografíei. Pragul inferior de depistare este de 0,5 mkg/probá. Pesticidele, care sunt aplicate in prezent ín apicultura, nu ímpiedicá determinarea TCBZ-ului.

Cercetârile în vederea studierii pâstràrii çi acumulàrii a substanfei active de romanol în miere s-au efectuat vara. în acest scop familiile din experienÇà au fost tratate de 2 ori prin metoda stropirii a fagurilor çi puietului necâpàcit eu solufie apoasâ de romanol, pregàtitâ în cantitate de 2 ml eu concentrera 1,25% la 150 ml de apâ caldâ çi folositâ în normâ de 10-12 ml/ramâ. Apoi, din aceste familii régulât s-au luat probe medii de miere în cantitate de 50 g çi s-a determinat con{inutul de TCBZ. Rezultatele cercetârilor sunt prezentate în fig. 2.

Fig. 2. Dinamica acumulárii de TCBZ ín miere dupá douá tratamente a familiilor de albine

Dátele cápátate ne demonstreaza, cá dupa douá tratamente de vara TCBZ s-a pástrat in miere, in timp de 9 zile, Tn cantitáfi foarte mici. ín prima zi dupa aplicare concentraba preparatului a fost 12,4 mkg/kg, la a 5-a zi ea s-a mic§orat de 2,1 ori §i constituia 5,9 mkg/kg, la a 9-a zi a fost la nivel de 0,8 mkg/kg, care cu 15,5 ori a fost mai mica decit ín prima zi. La a 10-a zi TCBZ, ín probele de miere cercetate nu s-a depistat.

Aladar, preparatul romanol poate fi aplicat la familiile de albine in perioada de primávará-vará cu intrerupere la culesul principal.

Capitolul VI. SELECTIONAREA MIJLOACELOR

PENTRU DEZINFECTAREA STUPILOR §1AINVENTARULUIAPICOL ÎN ASCOSFEROZA ALBINELOR

In fa{a noastrâ a stat urmâtoarea problema - de a gâsi un préparai pentru dezinfectarea inventarului apicol, care sa nu posede un miros neplàcut, prin înalt grad de puritate çi inofensiv ecologic. A fost efectuatâ o analiza bibliográfica a literaturii mondiale, ce ne-a permis de a concluziona câ aceçti componenti pot fï oxidantii çi în particular -peroxid de hidrogen (perhidrol), la fel persulfatii, percarbonatii çi alte substante capabile în solutii apoase sa emite peroxid de hidrogen. Am aies percarbonatul de sodiu - percarbul. In afarà de percarbonatul de sodiu în componenta preparatului mai intrà: soda calcinatà, sulfanol, trilon B.

Percarbul este un preparat dezinfectant care formeazà în solutii apoase peroxid de hidrogen. Cantitatea oxigenului în preparatul uscat constituie 15%. Preparatul se prezintâ ca un praf omogen sau granule de culoare cafeniu-deschisà, farâ miros.

6.1. Cercetarca particularitàtilor dezinfectante aie preparatului

percarb

Actiunile de dezinfectare aie obiectelor apicole s-au efectuat în concordants eu metodele dezinfectiei çi igienei în apicultura, propuse de A.M.Smirnov (1971) çi A.A.Poleakov (1986).

în calitate de obiecte-test s-au folosit stupii de la familiile bolnave de ascosferozà (de la care din timp au fost izolati sporii ciupercii A.apis). De pe inventarul apicol utilizat în lucru eu aceste familii (daltà, rame eu faguri, podiçori, stupi), s-au luat probe pentru depistarea agentul patogen al ascosferozei albinelor.

Controlul calitâtii dezinfectiei. De pe suprafetele obiectelor supuse dezinfectiei çi a celor martor au fost luate probe eu ajutorul tamponului umed din vatâ. Dupa aceasta tampoanele au fost stoarse, iar lichidul centrifugat timp de 20 de minute la viteza de 3000-3500 rot./min. Lichidul s-a înlâturat, iar sedimentul centrifugat, conform metodicei s-a însâmîntat în plâtei Pétri pe agarul eu malt. Incubarea s-a facut în termostat la temperatura de 30°C. Observatiile a-u fost efectúate timp de 21 de zile.

Eficacitatea dezinfectiei s-a socotit dupâ lipsa creçterii ciupercii A.apis pe mediul nutritiv în variantele experientei çi creçterea ciupercii

în varianta-martor. Pentru ca rezultatele sá fíe veridiee experienfa s-a répétât de 3 ori (tab. 7).

Tabelul 7.

Rezultatele experimentàrii aie preparatului percarb pentru dezinfectarea stupilor çi inventaru lui apicol

Concentraba (%) ' Expoziçia (ore) Consum (1/m2) Numàrul stupilor Dezvoltarea Ascosphaera apis Procentul de dez-re

Stupi + Stupi -

2,0 3 0,25 18 8 10 44,4

3,0 3 0,25 18 12 6 66,7

5,0 3 0,25 18 16 2 88,9

Martor (apâ) 3 0,25 9 - 9 0

Dupa cum se vede din dátele tabelului, cel mai eficient este regimul dezinfec{iei eu folosirea preparatului percarb de 5% la consumul 0,25 1/m2 çi expozifia în timp de 3 ore. La concentra{iile çi expozi^ile mai mici preparatul nu-çi manifesta activitatea dezinfectantâ utilâ.

Stupii çi ramele dezinfectate s-au considérât inofensive pentru albine çi puiet în cazul lipsei mortalitàtii în comportarea liniçtitâ a familiilor de albine, a dezvoltàrii puietului çi a cantitâtii de mierii-marfa, comparativ eu indicii analogici la familiile-martor.

Din dátele experientelor reiese, cà substanta dezinfectantâ percarb este inofensiva pentru albine, pentru dezvoltarea puietului çi pentru realizarea cantitâfii totale de miere. Nu afecteazâ suprafe^ele din lemn çi metal ale obiectelor apicole. In timp de 30 zile de observa|ii nu s-au manifestai semne de intoxicare a albinelor sau un deranj al activitâ^ii acestora.

A fost cercetatâ eficacitatea acÇiunii preparatului percarb în comparare cu air dezinfectanti cunoscuti. Pentru compara^ie au fost luate prepáratele vetsan (apâ oxigenatâ) çi aldehida formica, recomandate pentru dezinfecre în apicultura. Soluble substantelor dezinfectante au fost realízate în conformitate eu îndrumârile de aplicare.

S-a demonstrat, cà aplicarea preparatului percarb este cea mai optimalâ, eficacitatea dezinfectàrii a atins 90,5% la concentrara de 5%, la expunerea de 3 ore çi consumul solutiei de 0,25 1/m2. în acelaçi timp dezinfectarea eu aldehidà formicâ, la expunerea de 6 ore çi consumul solutiei de 0,25 1/m2 eficacitatea a fost de 85,7%.Vetsanul însâ manifesta

efícacitatea dezinfectärii mai înaltà - 95,2%, în regimul recomandat, la folosirea solu{iei de 6% çi consumul solujiei 0,25 1/m2, ceea ce din considérente economice nu este convinabil.

Din dátele experienfelor noastre, se poate trage concluzia, cà metodele çi regimurile de dezinfectare aie stupilor çi utilajului apicol eu preparatul percarb propuse de noi, sunt efïcace çi inofensive pentru albine çi puietul lor. De aceea le recomandâm pentru folosirea în apicultura.

CONCLUZII

1. A fost izolatä tulpina ciupercii Ascosphaera apis, care este depusâ în Colecta Nationalâ de Microorganisme a Institutului de Microbiologie al Academiei de Çtiin^e a Republicii Moldova cu numärul de înregistrare CNM - AA 01.

2. S-a stabilit cä eel mai optimal mediu pentru creçterea miceliului de ciupercä §i acumularea masei miceliale este agarul eu cartof, dextrozâ eu extract de drojdii 0,4%; pentru studierea sporula^iei recomandâm utilizarea agarului cu malí çi a mediului Saburaud. Cel mai optimal pH al mediului de cultivare a ciupercii A.apis pe agarul eu malç este situât în limítele 7,0-7,5. Pentru cultivarea agentului patogen al ascosferozei albinelor pe agarul eu malt optima este temperatura de 30°C.

3. Agentul patogen al ascosferozei albinelor A.apis este extrem de rezistent la acjiunea diferitilor factori chimici, fizici çi biologici, putînd sà-çi pâstreze viabilitatea timp îndelungat (doi ani) pe obiecte çi în produse apicole.

4. In condifiile climatice çi de relief aie Republicii Moldova a fost observata o infectare sezonierä a puietului de albine eu maximumul de ràspîndire a maladiei în aprilie, mai çi iunie.

5. Pentru tratarea maladiei a fost cercetat preparatul romanol obtinut în baza 4,6,7-triclorbenzoxazol-2-onei. Preparatul este pujin toxic pentru albine §i la concentrable recomandate nu are actiune negativa asupra stärii generale a dezvoltârii çi productivitâtii familiilor de albine. La administrarea prin contact DL 50 se produce la 107,4±2,2 mkg/albinâ, iar prin hránirea cu sirop de zahär la 7,5±1,8 mkg/albinâ.

6. S-a stabilit, cà preparatul romanol conform clasificärii substantelor chimice este modérât toxic pentru animalele eu sînge cald. La administrarea eu sonda peroralâ, masculilor çobolanilor albi DL 50 s-

a obfinut la 1100 mg/kg. La concéntratele recomandate preparatul cercetat nu are acfiune iritantä pentru piele mucoase.

7. A fost elaboratä metoda de determinare ale cantitä|ilor reziduale de TCBZ in miere prin lichid-cromatografie.

8. In urma eereetärilor eromatografice a mierii din stupii trataji cu romanol sa dovedit cä dupä a 10 zi de la ultima administrare substanta nu se mai gäsejte in miere. Preparatul romanol poate fi aplieat la familiile de albine in perioada de primävarä-varä cu intrerupere la culesul principal.

9. In urma eereetärilor comparative privind dezinfectia stupilor §i a utilajului apieol in ascosferoza albinelor preparatul percarb a demonstrat o actiune bunä cu eficacitatea 90,5%. Cea mai efectiva metodä de dezinfectare cu preparatul percarb la concentraba 5% este prelucrarea suprafe^ei in cantitate de 0,25 1/m2 cu expozitia in timp de 3 ore. La concentraba recomandatä preparatul nu are actiune toxica asupra albinelor, dezvoltärii puietului §i volumului mierii colectate, nu stricä suprafafa din lemn §i metal ale obiectelor apicole.

PROPUNERI PENTRU IMPLEMENTARE ÍN PRACTICA

In baza eereetärilor efectúate §i rezultatelor obbnute au fost elabórate:

> Recomandärile - profilaxia ?i combaterea bolilor micotice la albine in República Moldova aprobate de cätre Direcba Generala Medicina Veterinarä cu Inspectoratul Veterinär de Stat al Ministerului Agriculturii $i Industriei Prelucrätoare al Republicii Moldova din 6 noiembrie 2000.

> Utilizarea preparatului romanol (4,6,7-triclorbenzoxazol-2-onei) cu actiune fungicida §i aplicarea lui in combaterea ascosferozei albinelor.

> Metoda depistärii substanfei active a romanolului in miere §i aplicarea ei in laboratoarele ce analizeazä produsele apicole.

> Introducerea preparatului percarb la dezinfectia stupilor §i utilajului apieol in stupinele afectate de ascosferoza.

LISTA LUCRARILOR PUBLICATE PE TEMA TEZEI

1. Roman R. Igiena familiilor de albine §i a stupinelor // Agricultura Moldovei, Chi§inäu, 1998, № 4-6. - p. 21.

2. Roman R., Scutaru I. Diagnostica maladiilor a puietului de albine // Agricultura Moldovei, Chijinäu, 1999, № l.-p. 19-20.

3. Роман Р. Культуральные свойства аскосфероза пчел // Agricultura Moldovei, Chi§ináu, 1999, № 1. -р. 21-22.

4. Роман Р. Микозы пчел и формы их проявления // Agricultura Moldovei, Chijináu, 1999, № 4-6. - р. 23-24.

5. Román R. Ascosferoza albinelor in República Moldova И Materialele Congresului IV al Zoologilor din Republuca Moldova, Chi§ináu, 2000.-p. 68.

6. Macaev F., Rusu Gh., Román R., Scutaru I. Studierea dinamicii de acumulare §i a metodei de depistare a TCBZ-ului in miere la familiile de albine tratate contra ascosferozei // Materialele conferintei §t¡in{if¡co-practice "Tehnologii avansate ín pragul secolului XXI", (5 octombrie 2000). Chi?ináu, 2000. -p. 134-135.

7. Román R., Scutaru I., Macaev F., Rusu Gh. Cercetarea remediului efectiv la ascosferoza albinelor II Materialele conferin(ei §tiintifico-practice "Tehnologii avansate ín pragul secolului XXI", (5 octombrie 2000). Chi§ináu, 2000. -p. 135-137.

CZU 619:638.154.4+638.12:591.2

SUMMARY

Roman Roman "Biological properties a fungus Ascosphaera apis and measure of strife with chalkbrood disease of bees on Republic of Moldova"

Dissertation the activity is made on stand of epizootology of State Agrarian University Moldova in manufacturing and laboratory conditions on monogynopaediums of bees spontaneously and experimentally infected chalkbrood of bees.

The optimum medium, temperature and pH of medium for growth of a fungus Ascosphaera apis is established. The external influence on a survival rate dispute of a fungus on objects of beekeeping is studied. Dynamics of development chalkbrood of an infection contamination in Republic Moldova with peaking of disease in April, May and June is detected.

The chemical combination 4,6,7-threeclorbenzoxazol-2-onei (roma-nol) is retrieved and the technique of its application for treatment chalkbrood of bees is designed. The obtained outcomes have shown high performance of a drug at treatment chalkbrood of bees. The technique of detection of a drug in honey treated bees-femily is offered.

The possibility of using of a disinfectant drug percarb for desinfection is studied at chalkbrood of bees. The expediency of joint application of antifungal drugs and disinfectant of means as vetsan, percarb for realisation medical and preventive measure is rotined at contagions disease of bees.

Keywords: Ascoshpaera apis, chalk brood disease of bees, disinfection on apiculture, treatment chalk brood of bees, 4,6,7-threeclorbenzo-xazol-2-onei, romanol.

УДК 619:638.154.4+638.12:591.2

РЕЗЮМЕ

Роман Роман "Биологические свойства гриба Ascosphaera apis и меры борьбы с аскосферозом пчел в Республике Молдова»

Диссертационная работа выполнена на кафедре Эпизоотологии Государственного Аграрного Университета Молдовы в производственных и лабораторных условиях на семьях пчел спонтанно и экспериментально инфицированных аскосферозом.

Установлена оптимальная питательная среда, температура и рН среды для роста гриба Ascosphaera apis. Изучено влияние внешних факторов на выживаемость спор гриба на объектах пчеловодства. Выявлена динамика развития аскосферозной инфекции в Республике Молдова с обострением заболевания в апреле, мае и июне.

Найдено химическое соединение 4,6,7-триклорбензоксазол-2-он (романол) и разработана методика его применения для лечения аскосфероза пчел. Полученные результаты показали высокую эффективность препарата при лечении аскосфероза пчел. Предложена методика обнаружения препарата в меде обработанных пчелосемей.

Исследована возможность использования дезинфицирующего препарата перкарб для дезинфекции при аскосферозе пчел. Показана целесообразность совместного применения противогрибковых препаратов и дезинфецирующих средств как ветсан, перкарб для проведения лечебных и профилактических мероприятий при инфекционных заболеваниях пчел.

Ключевые слова: Ascosphaera apis, аскосфероз пчел, дезинфекция пчеловодного инвентаря, лечение аскосфероза пчел, 4,6,7-трейклорбензоксазол-2-он, романол.